Viet-Nam, Aganuu ma Aganuu – LE TUMU FAI

Hits: 191

Saunia e PIERRE HUARD1
(Sui mamalu o le École Française d'Extrême-Orient)
MA LE PULEGA ASO SA2
(Sui o le École Française d'Extrême-Orient3)
Toe teuteu lona tolu lomiga 3, Imprimerie Nationale Pale,

     Btuuese i latou e tuuto atu i latou lava i mea'ai ma faiga o lavalava (tagai i le mataupu XIV, XV, XVI), atonu e vaevaeina le au tufuga e faapea:

1° Tufuga galue i u’amea (tinmen, apamemea-fa'avae, fa'ameamea, niellists, tu'u tupe siliva, gaosi mea tau);
2° tufuga faimea (tagata fai omea, fai omea, fai ipu, fai ipu, fai piliki);
3° O tufuga e galulue i fafie (tagata soosoo, fai kapeneta, kamuta, lomitusi, fai pepa, kamuta o le sami, tufuga);
4° Tufuga faia galuega ie (Iefu lalaga, ietoga, rami po o le silika, fai ato, fai la, fai maea, fai fa'alu, fala, fai ato, tufuga tauaso, fai pulou, fai ofu talaloa ma hammock);

5° Tufuga galue i pa'u (tagata fai pa'u ma seevae);
6° tufuga laquerware;
7° Tufuga fau laupapa ma maa;
8° O tufuga e galulue i atigi, seu ma nifo elefane;
9° O tufuga e gaosia mea e fai mo tapua'iga.

     A o le vaega tele o nei tufuga sa galulue fua. Ae o le Huế Faamasinoga e le'i fa'ailogaina le tusiata mai le tufuga ma sa i ai a'oa'oga moni a le setete e aofia ai tagata su'i, mea fa'apipi'i, niellists, lacquerers, sculptors, fai nifo elefane ma teuga.

     VO meafaigaluega ietnamese e faigofie, mama, faigofie ona fai, faʻafetaui lelei i faʻafitauli e tatau ona foia e se tufuga poto i le onosai ma le le taumafai e faʻaalu lona taimi.

      S'auva'a ma fa'amau e masani ona suia i tulimanu fafie. O mea faigaluega o lo'o fa'aaogaina nei e aofia ai: levi, fa'alava, tina vaevae fafie, lomi fa'aipoipo, [Itulau 188] uili nifo, au-la'au ma uili locomotory, malosi eletise. (mea-vai, pa'u alaisa), viliina afi a tagata, u'u lulu, uili laiti ma pistons (lea na foliga mai e toe foʻi i tua i le itu i saute-sasaʻe tu ma aga faʻapitoa i totonu lea e faʻapitoa ai le aganuʻu sino-Vietnamese).

     Mua fa'amamafa lelei e ercier uiga o nei meafaigaluega. Ae, tatou te mamao mai le mauaina, i luga o lenei mataupu, le tutusa ma Rudolf Hummer's Saina i le galuega.

     Co tagata folau i le taimi lava e tasi o tagata faipisinisi. Pei Roma ma tagata Europa anamua, latou te tausia a latou tala e aunoa ma le faʻaogaina o peni ma vaitusi faʻatatau. O ia fa'atusatusaga na suia i le abacus Saina. Tasi uiga i Lương Thế Vinh (fomai ile 1463) ose galuega fa'atusa e fa'aulutalaina “Toán pháp đại thành" (Fa'ato'a le faiga fa'atatau) atonu o le suiga lena o se tusi e Vũ Hũu, o se tasi o ona tupulaga, togafitia i le faaaogaina o le abacus. O loʻo faʻaaogaina pea e le au faipisinisi Saina le abacus, ae foliga mai ua lafoai e a latou uo Vietnamese. Na faia e Despierres se suʻesuʻega talu ai nei.

    Sfa'ailoga hop i nisi taimi e ta'u mai ai igoa o tagata e ona. E masani ona toe faia na'o se igoa tau fefa'ataua'iga, e aofia ai le lua, o nisi taimi e tolu mataitusi Saina (po'o latou fa'aliliuga latin) manatu o se manuia.

    To ia uiga xương (tusi fa'aSaina tch'ang) o lona uiga “matagofie"Ma le"oa” avatu Vĩnh Phát Xương “le manuia e faavavau” po o Mỹ Xương “matagofie matagofie”. O isi igoa tau fefa'ataua'iga atonu Vạn Bảo (sefulu afe maatāua), Đại Hưng (tuputupu tele), Quý Ký (faailoga mamalu) ma Yên Thành (filemu atoatoa).
A o faiga masani a le au faioloa o le đõt vía đốt van.

      Ce mafai ona i ai i se tasi taimi le via lành or via tốt (agaga lelei, loto fiafia), i se isi taimi o le via xấu or vía dữ (agaga leaga, amioleaga). Afai ole fatu ole kalani muamua ole leaga or dữ na te alu ese mai le faleoloa e aunoa ma le faʻatauina o se mea, pe a maeʻa se fefaʻatauaʻiga umi, o lea, o tagata o loʻo mulimuli mai e ono faʻataʻitaʻi lelei ia te ia.

     II se tulaga faapea, e tatau i le pule o le faleoloa ona taofia le faalavelave i le tipiina ma le susunuina o fasi vaomago e fitu o lona lava pulou pe afai o le tagata o tausia o se alii, ma le iva fasi pepa, pe afai o le tagata o tausia o se tamaitai. Na te fofogaina i le taimi lava e tasi le faʻaupuga lea:

             Đốt vía, đốt van, đốt thằng rắn gan, đốt con rắn ruột, lành vía thì ở, dữ vía thì đi.
         "Ou te susunuina agaga, ou te susunuina le tane loto maaa, le fafine ma le loto saua, ma moomoo maimau pe ana tumau agaga lelei ae o ese le leaga.. "

       Afa'atupu i lena lava talitonuga sese, o taimi uma lava latou te amata ai se taotoga, e fasiotia e le au faomea le tagata muamua na ui ane latou te feiloa'i.

Bibliography

+ J. Silvestre. Fa'amatalaga e fa'aoga ile su'esu'ega ma le fa'avasegaina o tupe ma pine a Annam ma French Cochin-china (Saigon, Imprimerie nationale, 1883).
+ GB Glover. O papatusi o Saina, Anamese, Iapani, Korea tupe, o tupe siliva na faʻaaogaina e fai ma amulets a le malo o Saina ma faʻamatalaga tumaoti. (Noronha ma Co Hongkong, 1895).

+ Lemire. Tufuga tuai ma faʻaonaponei ma faʻalotu a Indochina (Paris, Challamel). Konafesi na faia ia Tesema 29 i le Sociéte francaise des Ingénieurs coloniaux.
+ Désiré Lacroix. Numismatics Annamese, 1900.
+ Pouchat. Joss-sticks alamanuia i Tonquin, i Revue Indochinoise, 1910–1911.

+ Cordier. I annamese art, i Revue Indochinoise, 1912.
+ Marcel Bernanose. O tagata faigaluega faatufugaga i Tonquin (Decoration of metal, Jewellers), i Revue Indochinoise, Ns 20, Iulai–Tesema 1913, itulau. 279–290.
+ A. Barbotin. Alamanuia o mea faapapa i Tonquin, i le Bulletin Economique de l'Indochine, Setema–Oketopa 1913.

+ R. Orband. Ata apamemea a Minh Mạng, i le BAVH, 1914.
+ L. Cadière. Ata i Huế, i le BAVH, 1919.
+ M. Bernanose. Tufuga teuteu i Tonquin, Pale, 1922.
+ C. Gravelle. faatufugaga Anamese, i le BAVH, 1925.

+ Albert Durier. teuteuga Annamese, Pale 1926.
+ Beaucarnot (Claude). Elemene tekonolosi sima mo le faʻaogaina o vaega sima o aʻoga faatufugaga i Indochina, Hanoi, 1930.
+ L Gilbert. Alamanuia i Annam, i le BAVH, 1931.
+ Lemasona. Fa'amatalaga i auala fa'afailele i le tonquinese delta, 1993, itulau.707.

+ H. Gourdon. Ata o Anama, Pale, 1933.
+ Trọng Khôi. Si'i uili o Quảng Nam ma foe norias o Thừa Thiên, 1935, i. 349.
+ Guilleminet. Norias o Quảng Ngãi, i le BAVH, 1926.
+ Guilleminet. Sauniuniga faavae Soya i le meaai a Annamese, i le Bulletin économique de l'Indochine, 1935.
+ L. Feunteun. Fua fuamoa o pato i Cochinchina, i le Bulletin Economique de l'Indochine, 1935, itulau. 231.

[214]

+ Rudolf P. Hummel. Saina i le galuega, 1937.
+ Le alofa mutimutivale, Meafaigaluega a tufuga Anamese, i le BEFEO, 1937.
+ RPY Laubie. Ata lauiloa i Tonquin, i le BAVH, 1931.
+ P. Gourou. Alamanuia nu'u i le Tonquinese delta, International Congress of Geography, 1938.

+ P. Gourou. Anisese-Saina i Tonquin (communiqué of agricultural services in Tonquin), 1938, itulau. 966.
+ Ch. Crevost. Talanoaga i vasega faigaluega i Tonquin, 1939.
+ G. de Coral Remusat. Tufuga Anamese, faatufugaga Moslem, i Extreme-Orient, Pale, 1939.
+ Nguyễn Văn Tố. O foliga o le tagata i annamese art, i le CEFEO, N°18, 1st tolu masina 1939.

+ Henri Bouchon. Vasega tagata faigaluega ma galuega taulima fesoasoani, i Indochine, 26 sept. 1940.
+ X… — Charles Crevost. O se tagata fa'aola ole vasega Galulue tonquinese, i Indochine, Iuni 15, 1944.
+ Công nghệ thiệt hành (faigaluega masani), i Revue de Vulgarisation, Saigon, 1940.
+ Tofiga. O matai-Iacquerers o Hanoi, i Indochine Fepuari 6, 1941.

+ Tofiga. Lacquer, i Indochine, Tesema 25, 1941.
+ Tofiga. lei, i Indochine, Ianuari 15, 1942.
+ Serene (R.) O se faiga masani a Anamese: Ooti laupapa, i Indochine, Oketopa 1, 1942.
+ Nguyễn Xuân Nghi alias Từ Lâm, Lược khảo mỹ thuật Việt Nam (Otootoga o Ata Viatename), Hanoi, Thuỵ-ký fale lomitusi, 1942.

+ L. Bezacier. Tala i le ata Annamese, Hanoi, 1944.
+ Paulo Boudet. Pepa Anamese, i Indochine, Ian. 27 ma Fep. 17, 1944.
+ Mạnh Quỳnh. O le amataga ma le fa'ailoga o fafie lauiloa a Tet, i Indochine, Fep. 10, 1945.
+ Crevost ma Petelota. Fa'amaumauga o oloa a Indochina, tome VI. Tannins ma tinctorials (1941). [Ua tuuina mai igoa Vietnamese o oloa].

+ Aukuso Chevalier. Muamua su'esu'ega o fafie ma isi mea tau vaomatua o Tonquin, Hanoi, Ideo, 1919. (igoa Vietnamese).
+ Lecomte. Le togavao o Indochina, Agence Economique de l'Indochine, Pale, 1926.
+ R. Bulteau. Fa'amatalaga i le gaosiga o ipu omea i le itumalo o Bình Định, i le BAVH, 1927, itulau. 149 ma le 184 (o loʻo i ai se lisi lelei o ipu omea eseese o Silasila ma o latou faatusa faapea ma o latou igoa o le atunuu).
+ Despierres. Abacus Saina, i Sud-Est, 1951.

FAAMATALAGA :
'Punavai: Faʻaaliga du Viet Nam, PIERRE HUARD & MAURICE DURAND, Toe Faʻaleleia Tusi lona 3 1998, Imprimerie Nationale Pale, École Française DʻExtrême-Orient, Hanoi - Faʻaliliu e VU THIEN KIM - NGUYEN PHAN ST Minh Nhat's Archives.
◊ Ulutala ulutala, fa'aalia ata sepia ma upusii uma ua fa'atulaga e Ban Tu Thu - nai lodiavietnamhoc.com

VAAI ATILI :
Connaisance du Viet Nam – Original version – fr.VersiGoo
Connaisance du Viet Nam – Vietnamese version – vi.VersiGoo
Connaisance du Viet Nam – All VersiGoo (Iapani, Rusia, Rumanian, Sipaniolo, Korea, …

BAN TU THURU
5 / 2022

(Asiasi taimi 494, 1 asiasiga i aso nei)