Viet Nam, Aganuu ma Aganuu – O TUSI, TUSI SINE, FAI AOMA ma FAI SILVERS, TINMEN, FAAVAE apamemea, LOCKSMITHS.

Hits: 227

Saunia e PIERRE HUARD1
(Sui mamalu o le École Française d'Extrême-Orient)
MA LE PULEGA ASO SA2
(Sui o le École Française d'Extrême-Orient3)
Toe teuteu lona tolu lomiga 3, Imprimerie Nationale Pale,

      Tsa galue i le ipu apa, zinc ma apa. A'o le'i o'o mai le Occidentals, sa fa'atapula'aina a latou pisinisi i le gaosiga o tama'i cones i luga o pulou, ipu suauu e fai ma lamepa, pusa o lo'o i ai le opium ma nai isi mea'ai eseese. Mulimuli ane, ua faia ai se atinae tele. A o galue le tufuga apa masani e nofonofo pe fa'anofo, fa'aaoga malosi ona lima ma vae lea e toe fa'atasia ai tamatama'ivae lapopo'a e lua, po'o le tamatama'ivae matua ma le tamatama'ivae lona lua, o se amio leaga, mapu ma mau. O lea e fa'ataga ai le tu'uina atu o mea faigaluega i lalo o le fa'alavelave mana'omia mo meafaigaluega (faila, samala, rivet-driver) o lo'o taulimaina e lima o lo'o tumau fua. Ma le mea mulimuli, i le galuega o le tipiina, o le lala e le mafaagaeetia o le sele ua mau e le tamatamaivae tele, ae o le tasi o lima e lua e faagaoioi le lala feaveai ae o le [Itulau 190] o le isi lima e taitaia le ie uamea e tatau ona tipi. O le upu “quặp” e faailoa mai ai le manatu o le puʻeina o se mea i le va o le vae lona lua ma le vae matua. [Itulau 191]

TU'U SENINE

[Itulau 191]  To ia uluai tupe siliva ma pine auro na lafo i Hanoi e Lưu Xuân Tín, e tusa ai ma se metotia faaSaina (Tín nofo i lalo o Lê Thánh Tôn ie agai atu i le 1461).
      To tupe siliva o lo'o iai nei na liusuavaia ma liusuavai (ae le'i faia) o lo'o i ai se aofaiga tele o loam fa'afefiloi ma le zine.
        To lo'o ta'ua i lalo le filifili o le gaosiga (silasila i le gaosiga o tupe siliva (sapèques) i Revue Indochinoise, 1900).

  1. Lauina oneone;
  2. Fusi fa'atasi;
  3. Tu'uina o u'amea u'amea i li'o;
  4. Fa'avasegaina o tupe siliva e mafai ona fa'aoga.

AU FAI AULO ma AU FAI SILVERS

     To le au fai auro ia o uso e toatolu o Trần Hòa, Trần Điện ma Trần Điền oe na aʻoaʻoina a latou faatufugaga i Saina agai atu i le 6th seneturi.

    A tama'i pusa fa'atasi ai ma atigi pusa, o lo'o i ai mea taua ma meafaitino o lo'o latou galulue ai, ma fa'amuta i se pito fa'alava ma piston (cái bễ) ua lava mo tufuga auro ma ario. O le paipa o lo'o sau mai le fatafata e maua i totonu o se ana eli i le palapala. E lua piliki ma nai fasi malala e fai ma ogaumu. O se mallet laupapa fa'aauupegaina u'amea (búa và), togitogiga togitogiga, nai poloka fafie ma sina fa'ato'aga e fa'amae'a ai lenei mea fai fa'apolofesa. Vagana ai ni nai mama (mama mama po'o so'oga filifili), e leai se gaosiga o mea tetele. O mea taua uma e faia i laupepa siliva poʻo auro, sili atu pe itiiti ifo le mafiafia, galue i le repoussé, faʻapipiʻiina pe faʻailoga sili atu ona faigofie pe a fesiligia o uʻamea mama e aunoa ma se faʻaoga. O maa auro ua fufui e goto i totonu o se vaifofo kuka ma fa'atumauina, po'o le fugala'au sophora (ua) po'o le tai chua pericarp (Garcinia pedunculata). Ona fufulu ai lea e se tasi i se ta'ele vevela tele. [Itulau 191]

TINMENE

      To le suli lagolago o Phạm Ngọc Thành o le na faʻalauiloaina le faʻaSaina i Vietnam i Matu agai i le 1518.
      [Itulau 192] Traditional rice kuka- ulo e faia i le kopa samala, faʻatasi ai ma piʻo faʻataʻitaʻi faʻataʻitaʻiina, faʻamaonia se metotia atoatoa, faamemelo i ai tagata atamamai.

FA'AVAE apamemea

     To le suli lagolago o Bonze Khổng Lộ o le na aʻoaʻoina le liusuavaʻa apamemea i Saina ma faʻasalalau lana metotia i North Vietnam agai i le 1226. O aʻafiaga mai fafo e tatau ona matauina e pei o Jean de la Croix, potuguese hybrid, cannon-founder in Huế (18 senituri). O lo'o fa'amamaluina i taimi uma le liusuavai solo. O le faatagata o Trần Vũ (pagoda e ta'ua lelei o le Great Buddha i Hanoi) ma urns dynastical i Huế o loʻo faʻaalia ai le tomai o Vietnamese apamemea-faʻavae (vaai foi Chochod, Faʻavae metotia faʻaaogaina i Annam, i BEFEO, IX, 155).

OLOKA

      Sua iloa e le aganu'u inoid le pa'u ta'avale ma le fa'amea puna, e masani ona fa'aaoga e loka ai meafale tetele. I aganu'u masani a Vietnam, e le o iloa le loka ma o faitoto'a o fale e loka e ala i le pipii, fa'aaoga fa'amau laupapa.

Bibliography

+ J. Silvestre. Fa'amatalaga e fa'aoga ile su'esu'ega ma le fa'avasegaina o tupe ma pine a Annam ma French Cochin-china (Saigon, Imprimerie nationale, 1883).
+ GB Glover. O papatusi o Saina, Anamese, Iapani, Korea tupe, o tupe siliva na faʻaaogaina e fai ma amulets a le malo o Saina ma faʻamatalaga tumaoti. (Noronha ma Co Hongkong, 1895).

+ Lemire. Tufuga tuai ma faʻaonaponei ma faʻalotu a Indochina (Paris, Challamel). Konafesi na faia ia Tesema 29 i le Sociéte francaise des Ingénieurs coloniaux.
+ Désiré Lacroix. Numismatics Annamese, 1900.
+ Pouchat. Joss-sticks alamanuia i Tonquin, i Revue Indochinoise, 1910–1911.

+ Cordier. I annamese art, i Revue Indochinoise, 1912.
+ Marcel Bernanose. O tagata faigaluega faatufugaga i Tonquin (Decoration of metal, Jewellers), i Revue Indochinoise, Ns 20, Iulai–Tesema 1913, itulau. 279–290.
+ A. Barbotin. Alamanuia o mea faapapa i Tonquin, i le Bulletin Economique de l'Indochine, Setema–Oketopa 1913.

+ R. Orband. Ata apamemea a Minh Mạng, i le BAVH, 1914.
+ L. Cadière. Ata i Huế, i le BAVH, 1919.
+ M. Bernanose. Tufuga teuteu i Tonquin, Pale, 1922.
+ C. Gravelle. faatufugaga Anamese, i le BAVH, 1925.

+ Albert Durier. teuteuga Annamese, Pale 1926.
+ Beaucarnot (Claude). Elemene tekonolosi sima mo le faʻaogaina o vaega sima o aʻoga faatufugaga i Indochina, Hanoi, 1930.
+ L Gilbert. Alamanuia i Annam, i le BAVH, 1931.
+ Lemasona. Fa'amatalaga i auala fa'afailele i le tonquinese delta, 1993, itulau.707.

+ H. Gourdon. Ata o Anama, Pale, 1933.
+ Trọng Khôi. Si'i uili o Quảng Nam ma foe norias o Thừa Thiên, 1935, i. 349.
+ Guilleminet. Norias o Quảng Ngãi, i le BAVH, 1926.
+ Guilleminet. Sauniuniga faavae Soya i le meaai a Annamese, i le Bulletin économique de l'Indochine, 1935.
+ L. Feunteun. Fua fuamoa o pato i Cochinchina, i le Bulletin Economique de l'Indochine, 1935, itulau. 231.

[214]

+ Rudolf P. Hummel. Saina i le galuega, 1937.
+ Le alofa mutimutivale, Meafaigaluega a tufuga Anamese, i le BEFEO, 1937.
+ RPY Laubie. Ata lauiloa i Tonquin, i le BAVH, 1931.
+ P. Gourou. Alamanuia nu'u i le Tonquinese delta, International Congress of Geography, 1938.

+ P. Gourou. Anisese-Saina i Tonquin (communiqué of agricultural services in Tonquin), 1938, itulau. 966.
+ Ch. Crevost. Talanoaga i vasega faigaluega i Tonquin, 1939.
+ G. de Coral Remusat. Tufuga Anamese, faatufugaga Moslem, i Extreme-Orient, Pale, 1939.
+ Nguyễn Văn Tố. O foliga o le tagata i annamese art, i le CEFEO, N°18, 1st tolu masina 1939.

+ Henri Bouchon. Vasega tagata faigaluega ma galuega taulima fesoasoani, i Indochine, 26 sept. 1940.
+ X… — Charles Crevost. O se tagata fa'aola ole vasega Galulue tonquinese, i Indochine, Iuni 15, 1944.
+ Công nghệ thiệt hành (faigaluega masani), i Revue de Vulgarisation, Saigon, 1940.
+ Tofiga. O matai-Iacquerers o Hanoi, i Indochine Fepuari 6, 1941.

+ Tofiga. Lacquer, i Indochine, Tesema 25, 1941.
+ Tofiga. lei, i Indochine, Ianuari 15, 1942.
+ Serene (R.) O se faiga masani a Anamese: Ooti laupapa, i Indochine, Oketopa 1, 1942.
+ Nguyễn Xuân Nghi alias Từ Lâm, Lược khảo mỹ thuật Việt Nam (Otootoga o Ata Viatename), Hanoi, Thuỵ-ký fale lomitusi, 1942.

+ L. Bezacier. Tala i le ata Annamese, Hanoi, 1944.
+ Paulo Boudet. Pepa Anamese, i Indochine, Ian. 27 ma Fep. 17, 1944.
+ Mạnh Quỳnh. O le amataga ma le fa'ailoga o fafie lauiloa a Tet, i Indochine, Fep. 10, 1945.
+ Crevost ma Petelota. Fa'amaumauga o oloa a Indochina, tome VI. Tannins ma tinctorials (1941). [Ua tuuina mai igoa Vietnamese o oloa].

+ Aukuso Chevalier. Muamua su'esu'ega o fafie ma isi mea tau vaomatua o Tonquin, Hanoi, Ideo, 1919. (igoa Vietnamese).
+ Lecomte. Le togavao o Indochina, Agence Economique de l'Indochine, Pale, 1926.
+ R. Bulteau. Fa'amatalaga i le gaosiga o ipu omea i le itumalo o Bình Định, i le BAVH, 1927, itulau. 149 ma le 184 (o loʻo i ai se lisi lelei o ipu omea eseese o Silasila ma o latou faatusa faapea ma o latou igoa o le atunuu).
+ Despierres. Abacus Saina, i Sud-Est, 1951.

FAAMATALAGA :
'Punavai: Faʻaaliga du Viet Nam, PIERRE HUARD & MAURICE DURAND, Toe Faʻaleleia Tusi lona 3 1998, Imprimerie Nationale Pale, École Française DʻExtrême-Orient, Hanoi - Faʻaliliu e VU THIEN KIM - NGUYEN PHAN ST Minh Nhat's Archives.
◊ Ulutala ulutala, fa'aalia ata sepia ma upusii uma ua fa'atulaga e Ban Tu Thu - nai lodiavietnamhoc.com

VAAI ATILI :
Connaisance du Viet Nam – Original version – fr.VersiGoo
Connaisance du Viet Nam – Vietnamese version – vi.VersiGoo
Connaisance du Viet Nam – All VersiGoo (Iapani, Rusia, Rumanian, Sipaniolo, Korea, …

BAN TU THURU
5 / 2022

(Asiasi taimi 412, 1 asiasiga i aso nei)